Postul intermitent a devenit un subiect de interes major în ultimii ani, fiind promovat intens pentru beneficiile sale asupra scăderii în greutate, echilibrului metabolic și sănătății digestive. Mulți îl adoptă ca un stil de viață, inspirându-se din modele populare precum 16:8 sau 5:2.

Totuși, acest tipar alimentar nu este potrivit pentru toată lumea. În unele cazuri, poate agrava simptomele digestive, dezechilibra hormonii sau complica boli cronice deja existente.

De aceea, apare întrebarea firească: „Este postul intermitent sigur pentru oricine?”
Răspunsul este clar: nu.

Ca orice strategie alimentară, și postul trebuie adaptat vârstei, stării de sănătate și istoricului medical al fiecărui pacient. Înainte de a începe, este important să știi dacă ți se potrivește – și dacă există contraindicații.

1. Persoanele cu boli digestive active: când postul intermitent agravează simptomele

Deși postul intermitent poate părea benefic prin faptul că oferă „pauze digestive”, pentru persoanele cu afecțiuni digestive active acesta poate face mai mult rău decât bine.

Refluxul gastroesofagian, gastrita și ulcerul gastric sunt exemple de patologii în care perioadele lungi fără alimentație pot stimula secreția de acid gastric în absența unui conținut alimentar care să-l neutralizeze. Rezultatul? Arsuri gastrice, dureri epigastrice, greață sau chiar agravarea inflamației mucoasei stomacale.

În cazul sindromului de colon iritabil (IBS), efectele postului pot varia: unele persoane pot resimți o reducere temporară a balonării, în timp ce altele pot avea episoade accentuate de diaree, constipație sau crampe abdominale. Dezechilibrul tranzitului intestinal este frecvent atunci când mesele sunt rare și mari, mai ales dacă sunt consumate rapid după o perioadă de post.

Postul neregulat sau prelungit, fără supraveghere medicală, poate duce la hipersecreție acidă, stimulând producția de suc gastric în absența hranei. Acest fenomen poate irita mucoasa gastrică și intestinală, declanșând sau accentuând simptome precum arsura, presiunea epigastrică sau senzația de greață.

În concluzie, pentru persoanele cu afecțiuni digestive confirmate, postul intermitent nu este recomandat fără o evaluare prealabilă. Abordarea personalizată este esențială pentru a evita complicațiile și disconfortul crescut.

2. Persoanele cu diabet zaharat: de ce postul intermitent poate deveni periculos

Pentru persoanele diagnosticate cu diabet zaharat, în special de tip 1 sau cele care urmează tratament cu insulină, postul intermitent nu este o alegere simplă. Deși poate părea o metodă de control al greutății sau de reducere a inflamației, în realitate modificarea drastică a orarului alimentar poate duce la dezechilibre metabolice majore.

Riscul principal este hipoglicemia – scăderea severă a nivelului de glucoză în sânge în perioada de post, mai ales dacă medicația nu este ajustată corespunzător. Aceasta poate provoca amețeli, transpirații reci, tremurături, confuzie și, în cazuri extreme, pierderea conștienței.

De asemenea, oscilațiile mari ale glicemiei (hipoglicemie urmată de hiperglicemie după masă) pot avea un efect negativ asupra sănătății vasculare și pot agrava complicațiile deja existente, cum ar fi cele cardiovasculare sau renale.

Este esențial de înțeles că în cazul diabetului, nu este suficient să schimbi doar alimentația – tratamentul trebuie ajustat în paralel, iar acest lucru se face doar sub supraveghere medicală strictă.

Chiar și în cazul persoanelor cu diabet de tip 2, postul intermitent nu trebuie început fără o evaluare completă a profilului glicemic și o discuție clară cu medicul diabetolog sau gastroenterolog.

În concluzie, postul intermitent poate deveni periculos pentru persoanele cu diabet dacă nu este personalizat, monitorizat și adaptat atent la nevoile reale ale pacientului.

3. Femeile însărcinate sau care alăptează: de ce postul intermitent nu este recomandat

Perioada sarcinii și alăptării implică cerințe nutriționale crescute, atât pentru susținerea organismului matern, cât și pentru dezvoltarea sănătoasă a fătului sau producția de lapte matern. Prin urmare, orice restricție alimentară severă – inclusiv postul intermitent – poate fi riscantă.

Femeile însărcinate au nevoie de aport constant de energie, proteine, vitamine și minerale, pentru a susține dezvoltarea placentei, a organelor fătului și a volumului sanguin crescut. Perioadele lungi fără alimentație pot duce la scăderea glicemiei, amețeli, oboseală excesivă sau chiar pierderea cunoștinței.

În plus, un aport insuficient de nutrienți esențiali poate afecta dezvoltarea neurologică a fătului și poate crește riscul de restricție de creștere intrauterină.

În perioada de alăptare, postul intermitent poate influența cantitatea și calitatea laptelui matern. Organismul are nevoie de hidratare optimă și mese regulate pentru a menține secreția lactată și a furniza bebelușului nutrienții de care are nevoie în primele luni de viață.

De asemenea, în ambele perioade, schimbările metabolice care apar în timpul postului pot afecta echilibrul hormonal și pot induce stări de stres fiziologic asupra mamei.

Concluzie: Postul intermitent nu este recomandat în sarcină sau alăptare. Orice schimbare majoră în regimul alimentar trebuie discutată cu medicul ginecolog sau nutriționistul, pentru a proteja sănătatea mamei și a copilului.

Persoanele subponderale sau cu tulburări de alimentație

Pentru persoanele subponderale sau care au avut în trecut tulburări de comportament alimentar, precum anorexia nervoasă, bulimia sau mâncatul compulsiv, postul intermitent poate fi un factor declanșator periculos. Această practică alimentară impune restricții care pot reactiva tipare nesănătoase legate de controlul excesiv al alimentației.

În plus, persoanele cu greutate corporală foarte scăzută riscă să piardă rapid masă musculară și să dezvolte deficiențe nutriționale importante – inclusiv lipsa fierului, calciului, vitaminelor din complexul B sau a proteinelor. Dezechilibrele pot duce la oboseală accentuată, dereglări hormonale și imunitate scăzută.

Postul intermitent nu este o strategie sigură pentru reglarea greutății în astfel de cazuri și nici o metodă de reeducare alimentară. Este esențială supravegherea medicală și psihonutrițională, cu accent pe reconectarea pozitivă la alimentație.

4. Copiii și adolescenții

Postul intermitent nu este recomandat sub vârsta de 18 ani, decât dacă există o indicație medicală clară și este monitorizat de specialiști. Copiii și adolescenții se află într-o perioadă activă de dezvoltare fizică, hormonală și cognitivă, care necesită aport caloric constant și mese regulate.

Restricționarea alimentației pe perioade lungi poate afecta:

  • ritmul de creștere în înălțime și greutate,
  • dezvoltarea masei musculare și osoase,
  • capacitatea de concentrare și randamentul școlar,
  • echilibrul hormonal, mai ales în cazul fetelor.

În plus, expunerea precoce la modele alimentare extreme poate crea o relație disfuncțională cu hrana și poate crește riscul de tulburări de alimentație.

5. Persoanele cu afecțiuni tiroidiene sau dezechilibre hormonale

Postul intermitent poate influența negativ sistemul hormonal, mai ales în cazul persoanelor care suferă de hipotiroidism, sindromul ovarelor polichistice (SOPC) sau se află în perioada de perimenopauză.

La femei, fluctuațiile bruște ale aportului caloric și ale insulinei pot afecta ciclul menstrual, ovulația și metabolismul general. În cazul hipotiroidismului, postul poate încetini și mai mult metabolismul bazal și poate accentua simptome precum oboseala, sensibilitatea la frig și constipația.

În plus, pentru persoanele care iau medicație hormonală (inclusiv pentru tiroidă), orice schimbare a orarului meselor poate interfera cu absorbția tratamentului.

Adaptarea regimului alimentar trebuie să țină cont de echilibrul endocrin, și este indicat să se realizeze doar cu aviz medical clar.

Ce spun medicii gastroenterologi: adaptare, nu extremism

Postul intermitent nu este o „soluție universală” pentru toți. Deși poate avea beneficii reale pentru digestie și metabolism, acestea se obțin doar atunci când este aplicat corect, personalizat și adaptat contextului clinic individual.

Un gastroenterolog poate evalua dacă sistemul digestiv poate tolera perioadele mai lungi de pauză alimentară. În plus, colaborarea cu un nutriționist poate ajuta la construirea unui plan alimentar echilibrat, care să nu declanșeze reacții adverse sau deficite nutriționale.

Medicina modernă nu încurajează abordările extreme – ci adaptarea la nevoile reale ale pacientului.

Programează-te la Centrul Medical Polinox Florești

Dacă te gândești să încerci postul intermitent, dar ai afecțiuni digestive, hormonale, metabolice sau pur și simplu vrei să afli dacă ți se potrivește, echipa de la Centrul Medical Polinox Florești te poate ghida în siguranță.

Oferim:

  • Consultații gastroenterologice complete, pentru a evalua cum reacționează digestia ta la schimbări alimentare,
  • Evaluări nutriționale personalizate, pentru a evita carențele și dezechilibrele,
  • Sprijin medical real, adaptat stilului tău de viață – nu rețete copiate de pe internet.

La Polinox, credem într-o abordare echilibrată: fără trenduri inutile, fără riscuri ascunse – doar soluții sigure pentru sănătatea ta.

Postul intermitent poate avea efecte benefice în anumite condiții, dar nu este recomandat tuturor. Copiii, femeile însărcinate, persoanele cu boli digestive, metabolice sau cu istoric de tulburări de alimentație trebuie să evite auto-experimentarea.

Evaluarea medicală este esențială înainte de orice schimbare majoră în stilul de viață. Alege un plan sigur, construit împreună cu specialiști, pentru ca alimentația să devină un sprijin – nu o sursă de risc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *